Pentru Hegel „mulţimea este acea parte a statului care nu ştie ce vrea”. Asta nu înseamnă că nici nu se exprimă; dimpotrivă.
În vremuri normale, exprimarea este liberă şi se face de la individ la individ sau prin urnă, convins fiind fiecare că se pronunţă în cunoştinţă de cauză şi în deplină înţelegere a propriilor interese. Deziluzia vine, de fiecare dată, din faptul că aşteptările celor mulţi sunt trădate de cei aleşi.

 

2018-05-23 12:00:03