Ar trebui să înţelegem odată că ne aflăm în cea mai complexă transformare a umanităţii în planul a ceea ce eram convinşi că trebuie să reprezinte evoluţia istorică.

Obişnuiţi să gândim în termenii caracteristici ai dezvoltării industriale, am ajuns în faza în care nu mai reuşim să discernem asupra mutaţiilor majore produse odată cu revoluţia tehnologică a IT-ului, robotizarea industrială, toate produsele care reprezentau pentru noi producţia naturală, aceea care oferea plusvaloarea şi creşterea reală.

Astfel, în locul industriilor clasice de la care aşteptam creşterile reale şi cuprindeau majoritatea angajaţilor, asistăm la un transfer spre ceea ce se cheamă „servicii”. O formulă ce pare, la prima vedere, nu numai neproductivă, ci şi dezastruoasă prin schimbările produse în piaţă şi componentele acesteia.

S-a ajuns, astfel, la deturnarea perceperilor privitoare la dezvoltare şi şansele de evoluţie ale acesteia.

Atât doar că acest proces uriaş nu mai este programat în cadrele aceleiaşi trăiri, reobţinându-se o proporţionalitate comparabilă la nivel internaţional. Ne aflăm, deja, angajaţi în procesul de globalizare, în care omenirea are programatori calificaţi. În raport de forţă şi capacitate de acţiune, ne aflăm în faza în care statele puternice se transformă în geografii economice elitiste, capturând şi protejându-şi valorile şi rezervele monetare corespunzătoare în toate formele de supertehnologie – sănătate, agricultură, sport, artă, cultură. Îşi polarizează şi imprimă astfel identităţi covârşitoare, dominante, exclusiviste pe piaţa internaţională, o ordine aproape naturală ce se bazează pe absorbţia capabilităţilor celor marginali şi transformarea acestora în simpli consumatori.

 

2018-07-22 12:00:54