Nu trebuie să fii prea mare cunoscător şi nici prea perspicace pentru a sesiza „etapele” şi „mişcările” promovate şi programate pentru a genera şi accelera schimbările de regim în statele Tratatului de la Varşovia.

După „valul” prozeliţilor, de nevoie şi pentru certificarea avantajelor deja realizate, ai gorbaciovismului, s-a intrat în varianta „primilor secretari” ai tineretului comunist, programul urmând să exprime voinţa generaţiei tinere din rândurile aceloraşi partide, obişnuite şi educate în spiritul vasalităţii faţă de Kremlin.

Toate schimbările programate şi determinate păreau a aparţine unui „show” menit să ia ochii şi minţile acelora care plătiseră cu vârf şi îndesat experimentul marii curse, angajată între „tabăra capitalului mondializant” şi „lagărul internaţionalismului proletar”.

Convinşi, doar cu câţiva ani mai înainte, că ne aflăm cu toţii, şi ei, şi noi, pe marginea prăpăstiei unei autodistrugeri nucleare, dispariţia ultimului dur, adevărat şi devotat slujitor al internaţionalismului proletar de tip stalinist (supremaţia Moscovei), ne-am trezit lansaţi într-un fabulos proiect al deschiderii. (va urma)

 

2018-04-04 12:00:47