Ar fi o greşeală să analizăm evoluţia internaţională prin prisma ciocnirilor peste şi prin Cortina de Fier.

Pe tot parcursul acestei perioade, cunoscută sub numele de Război Rece, pe lângă confruntările fierbinţi deschise, şi de aceea mai spectaculoase, perceptibile public ca atare, s-a angajat o altă uriaşă formulă de dispută, mult mai subtilă, organizată atât în plan intern, cât şi în extensie externă, cea susţinută în capacitarea şi angajarea unei continue dispute între componentele sociale şi politice interne, ale căror opţiuni şi interese erau determinate de cezura ambivalentă dintre Est şi Vest:

–   O lume a egalilor, nu numai prin condiţiile posibile, ci printr-o determinare ca regulă majoră, în măsură să corecteze social nedreptăţile economice şi avantajele culturale.

În plan internaţional, se concretizează prin dictatura proletariatului şi a internaţionalismului proletar, a căror împlinire era posibilă prin distrugerea statelor burghezo-moşiereşti promotoare ale capitalismului şi exploatării.

Pe de o parte, avem proletariatul şi aliaţii de clasă eliberaţi şi constituiţi în republici populare, iar de cealaltă parte, regimurile represive ale exploatării de clasă, marcate de lupta internă economică şi socială.

Pe de o parte, doar proletariat, ţărani şi intelectuali, într-o societate a egalilor, pe de cealaltă, exploatatori şi exploataţi, primii, inamici opozanţi şi ţintă, ceilalţi, viitori aliaţi, aflaţi pe aceeaşi platformă întru realizarea obiectivului întregii omeniri; societatea socialistă, singura în măsură să asigure egalitatea indivizilor şi a popoarelor, într-un proiect global.

–   În anii 1950 şi 1960, pe fondul schimbărilor internaţionale ce purtau sechelele tragice ale războiului, dar şi ca urmare a unor mentalităţi care generau evidente dezavantajate în planul restructurărilor de percepere, atât la nivelul indivizilor, cât şi al naţiunilor, Estul s-a aflat într-un avantaj evident, fiind perceput ca purtător al unui program ce se adresa celor mulţi şi dezavantajaţi.

În timp ce politicile intensive de recuperare şi relansare economică în statele estice erau privite şi se puteau chiar direct demonstra a fi în slujba şi interesul celor mulţi, Vestul s-a aflat în cea mai dificilă perioadă a existenţei, în care politicile de relansare economică şi de consolidare a statului erau privite ca măsuri pentru facilitarea îmbogăţiţilor de război, a trusturilor şi asocierilor financiare, disputele sociale depăşind, nu de puţine ori, formulele specifice şi extinzându-se în zona transformărilor revoluţionare menite să răstoarne structurile de sistem proprii capitalismului.

Între „forţa de monolit” a unui proiect politic ce se concretiza prin dictatura partidului unic, promotor al intereselor şi apărător al clasei muncitoare din fiecare ţară, dar şi a proletariatului internaţional, şi societatea în care viaţa politică avea la bază pluripartitismul, de la comunişti la conservatori monarhişti, Europa occidentală a devenit câmpul unor desfăşurări de confruntări stradale, pentru care doar consistenţa sentimentelor naţionale, conştiinţa istorică şi culturală identitară au fost în măsură să ofere forme de recurs, în primul rând ca o replică argumentată identitar la formula internaţionalismului proletar şi unei discreţionare dominaţii sovietice cu practici şi mentalităţi total opuse evoluţiei istorice şi modului de viaţă occidental.

Confruntate cu procesul de dezintegrare a sistemelor coloniale – susţinute şi având ca model egalităţile din statele socialiste, cu atât mai evidente în raport cu natura lor revoluţionară – Marea Britanie şi Franţa, cele două mari puteri europene, s-au aflat angajate într-un derapaj dificil de reechilibrat, nu numai din punctul de vedere al poziţionărilor lor internaţionale, ci şi din cel al perceperii morale, ca purtători de modele de dezvoltare.

Supuşi unor presiuni concentrice externe şi interne, cele două mari puteri învingătoare cunosc o pierdere masivă de prestigiu, convenind la asumarea hegemoniei SUA nu numai în plan politico-strategic, ci şi ca program de dezvoltare.

 

2018-06-29 13:15:10