Nu există popor mai convins de drepturile lui naturale în materie de condiţie şi formulă statală precum suntem noi, românii.

Marginali şi adiţionabili formulelor şi raportului de putere aflate într-o continuă confruntare şi măcinare în logica echilibrelor, puseelor şi retorsiunilor generate şi întreţinute în logica disputelor alimentate şi susţinute de diferenţieri nu doar adversative, ci şi ireconciliabile în statut şi procesare doctrinar-ideologică. Combustie generatoare de argumentări ireprimabile în materie de supremaţie şi control. Românii au rămas, până târziu, în epoca modernă a proceselor naţionale de sinteză lingvistică, obiectul  tuturor concurenţelor şi disputelor, fiind consideraţi doar variante adiacente programelor majore ortodoxe, catolic-reformate, musulmane. Şi în ultima variantă comună spaţialităţii estice de putere de după prăbuşirea Bizanţului, românii au rămas o prelungire, în plan religios, cu servitute programată pentru susţinerea economică a Patriarhiei Constantinopolului, intrată sub protecţia padişahului calif. (va urma)

 

2018-02-08 11:00:55