Ioan Talpes - Pescar pe apa Sâmbetei
  • Acasă
  • Despre noi
  • Breviar laic
  • Dosarele lui Talpeş
  • Amintiri din viitor
  • Miscellanea
Ioan Talpes - Pescar pe apa Sâmbetei
Acasă
Despre noi
Breviar laic
Dosarele lui Talpeş
Amintiri din viitor
Miscellanea
  • Acasă
  • Despre noi
  • Breviar laic
  • Dosarele lui Talpeş
  • Amintiri din viitor
  • Miscellanea
Breviar laic

Naţionalismul (III)

Angajat în toate confruntările desfăşurate în abordarea balanţei strategice europene, cel mai puternic competitor economic, uman şi militar al timpului, Franţa, a căutat să-şi impună şi menţină controlul pe continent, pierzând marea şansă a ecumenizării geografice a teritoriilor de peste mări. Chiar şi în cazul eforturilor minore, a ajuns să piardă avantaje cu potenţial uriaş, prin aranjamente şi opţiuni incredibil de păguboase.

A doua parte a secolului XIX, pe fondul angajării procesului de dezvoltare clasică a capitalismului, alte două ţări, Prusia şi Italia, reuşesc constituirea statelor naţionale şi – pe fondul unui potenţial industrial deosebit de activ – se angajează în cursa de reîmpărţire în proiect imperialist a unor geografii încă netranşate pe harta Africii.

Nu mai puţin incitantă ar fi o discuţie referitoare la condiţia şi evoluţia naţionalismelor din cadrul fostului Imperiu Ţarist şi al trecutei Uniuni Sovietice.

A discuta, astăzi, despre „naţionalisme” ca variante retrograde de dezvoltare nu este numai nedrept, ci reprezintă chiar o continuare a agresivităţii continuatorilor susţinătorilor şi promotorilor tuturor formelor de imperialism, bazate pe supunerea unor popoare şi naţiuni aflate la un nivel inferior de dezvoltare.

 

2018-06-01 12:00:58
FacebookTwitterPinterestGoogle +Stumbleupon
Breviar laic

Naţionalismul (II)

Desprinderea Angliei de lumea catolică şi apoi revolta Ţărilor de Jos în faţa bisericii universale şi a Imperiului Habsburgic universal pe pământ sunt părţi ale aceluiaşi fenomen.

Acestea vor reprezenta exemplul pentru toate revoluţiile naţionale capitaliste democratice, ca şi modelul de trecere de la etapa glorioasă a revoluţiilor naţionale la angajarea proiectului de extensie imperială, prin cucerirea de teritorii străine şi trecerea la exploatarea acestora în perspectivă universală.

Astfel, după pacea de la Westfalia, ereticii briganzi ai mărilor vor reuşi să oblige Spania şi Portugalia catolice să renunţe la o geografie importantă a universalităţii, în favoarea noilor competitori, care îşi arogă dreptul la universalitate în perspectiva bisericilor desprinse de sub autoritatea papală, prefigurând o şi mai mare diversitate în dinamica raportului de putere universală. (va urma)

 

2018-05-31 12:00:30

 

FacebookTwitterPinterestGoogle +Stumbleupon
Breviar laic

Naţionalismul (I)

Naţionalismul, în expresia cuprinderii voinţei exprimării şi promovării intereselor unui popor în proiecţia potenţială a teritoriului de etnogeneză şi a capabilităţilor populaţiei purtătoare, ajunge în faza nevoii de autoexprimare odată cu dezvoltarea forţelor de producţie de tip capitalist.

Este evident că aşa-numita conştiinţă naţională se formează prin conştiinţa de neam, unitate lingvistică şi schimbare a conceputului de proprietate asupra pământului.

Aşa cum, în Evul Mediu, naţiunea de tip feudal era constituită de posesorii pământului şi unitatea de credinţă, odată cu apariţia capitalismului – etapă demarată concomitent cu mişcările de reformă religioasă de individualizare, prin segmentarea conceptului, a proiectului de universalitate în proiecte ale unei unităţi ce se revendică la condiţia de neam, unitate diferită de cea a Imperiului în varianta clasică (în baza unităţii de credinţă şi a moştenirii imperiale) –, naţiunea îşi reproiectează atributele definitorii, reclamându-se formulelor extinse de interese. (va urma)

 

2018-05-30 12:00:57

 

 

FacebookTwitterPinterestGoogle +Stumbleupon
Breviar laic

Vremea manipulării absolute (II)

Şi totuşi, conform unor spirite ale noii democraţii dictatoriale în materie de political correctness, în majoritatea lor de sorginte marxist-leninistă – varianta încă necontaminată şi nepervertită de stalinism, desigur, naţionalistă, şi aceea în măsura în care un georgian seminarist putea să fie suporter absolut devotat imperialei Rusii angajate pe tronsonul binefăcător şi liniştitor al internaţionalismului proletar –, am ajuns la momentul asumării întocmirilor Domnului.

Nu, pentru respectivele conştiinţe ale spiritului democratic uman, internaţionalismul proletar, ca şi capitalismul financiar mondial sunt doar forme de dezvoltare a umanităţii întru aşteptata şi de atâtea ori reformulata globalizare, căi – de la stânga şi dreapta – spre acelaşi viitor comun al omului eliberat, în sfârşit, de toate limitările unor sisteme de forţă şi ajuns în inocenta epocă a libertăţii capitalului.

Nimic mai simplu şi mai firesc.

Doar şi numai sub tutela Viţelului de Aur ne vom putea exprima liberi şi egali, absolviţi de frontiere lingvistice, etnice şi culturale.

Da. Naţionalismul este cel mai mare pericol pentru libertatea umanităţii înclădită pe regulile sistemului financiar.

Banii nu au miros.

„Cardurile” poartă identităţi.

 

2018-04-11 12:00:40
FacebookTwitterPinterestGoogle +Stumbleupon
Breviar laic

Vremea manipulării absolute (I)

Evident, am ajuns să trăim vremea manipulării absolute.

Când confunzi naţionalismul cu cel mai devastator, insolent şi agresiv imperialism, nu mai rămâne nimic de făcut.

Să continui – şi astăzi – să spui că naţionalismul este orientat şi „agrementat” pe principii „socialiste” – desigur, nu bolşevic-comuniste – este evident că te adresezi „turmei”, fără să te aştepţi că se va mai ridica vreo voce.

Altfel, cum ai mai îndrăzni?

Chiar şi înzestraţilor cu „orbul găinilor” nu le-ar fi greu să sesizeze că etapele de evoluţie a neamurilor, popoarelor, naţiunilor, coagulărilor şi organizărilor de sisteme statale bazate pe geografii etnice au reprezentat chiar forme de stabilizare a unor factori naturali în condiţia acestora de vehiculi ai dezvoltării. (va urma)

 

2018-04-10 12:00:40

 

 

FacebookTwitterPinterestGoogle +Stumbleupon
Breviar laic

Naţionalismul

Vorbim, zi de zi, despre naţional-socialism, şovinism, antisemitism, naţionalismul ajungând, după 1989, principalul competitor al liberalismului şi „societăţii civile”.

De aici pornind, dezbaterile teoretice nu fac altceva decât reproiecteze dinamica concurenţelor, prin aceea a adversităţilor. Ajungem, astfel, să aflăm că destructurarea naţiunilor şi ştergerea simbolisticii acestora reprezintă chiar şansa progresului şi a viitorului.

Pe proiectul lumii cetăţeanului şi comunităţilor locale, se profilează o reproiectare a principiilor de existenţă ale umanităţii.

Astfel, ne îndreptăm spre o lume în care naţiunile şi statele intră în faza disoluţiei de propriu sistem, dezintegrându-se în formule de acţiune şi construcţii de sistem cu apetenţă şi extensie globală.

Primii paşi ai globalizării impun deschiderea pieţelor, indiferent de comportamentul capitalului.

Prima piaţă deschisă este aceea a informaticii digitale, apoi aceea a exhibării controlate, în proiect consumist generalizat.

Asta pentru aceia care urmează să-şi piardă locul la „moară”, intrând sub roata acesteia.

 

2017-09-10 12:00:38
FacebookTwitterPinterestGoogle +Stumbleupon
La Adevărul Live

Cetăţeni ai Europei unite?

Din emisiunea de la Adevarul Live, difuzată la 1 decembrie 2016, 2017, socul nationalismului in Europa

 

FacebookTwitterPinterestGoogle +Stumbleupon

Caută pe blog

Pagini

  • Amintiri din viitor
  • Breviar laic
  • Despre noi
  • Dosarele lui Talpeş
  • Miscellanea

Categorii

Articole recente

  • Noi şi ei, ei şi noi
  • Românii şi viitorul
  • Aristotel, democraţia şi barbarii
  • Anul 1000 şi câmpul de luptă (II)
  • Anul 1000 şi câmpul de luptă (I)

Etichete

al Doilea Război Mondial anul 1000 Anul 1989 Bazinul Carpatic Bizanţ CAER capital Ceauşescu China comunism decembrie 1989 democraţie Dumnezeu evrei Formarea poporului român globalizare Gorbaciov Helmuth Kohl imperiu Imperiul roman istorie legendă libertate manipulare Marea Neagră natiune naţionalism Occidentul percepere popoare Poporul Ales predictibilitate români România românii Războiul Rece socialism şi capitalism Tratatul de la Varşovia trecut Turnul Babel Uniunea Sovietică URSS viitor înstrăinare învinşi şi învingători

Arhive

  • noiembrie 2018
  • septembrie 2018
  • august 2018
  • iulie 2018
  • iunie 2018
  • mai 2018
  • aprilie 2018
  • martie 2018
  • februarie 2018
  • ianuarie 2018
  • decembrie 2017
  • noiembrie 2017
  • octombrie 2017
  • septembrie 2017
  • august 2017
  • iulie 2017
  • iunie 2017
  • mai 2017
  • aprilie 2017
  • martie 2017
  • februarie 2017

Mesager

Dacă vreţi să corespondaţi cu autorul, completaţi formularul de mai jos.

O naţiune nu are nicio şansă de a se dezvolta fără un program comun care să o definească şi să o caracterizeze în configuraţia geostrategică, economică, financiară şi culturală. Altfel, indiferent ce încă mai visăm, ne vom destructura în părţi ale altor proiecte şi programe naţionale, capabile să se exprime, să se susţină şi să progreseze.

© Ioan Talpeş, 2016